am trait sa-l vad si p'asta...

...un remake francez dupa un film american!!! Mon Dieu!



De battre mon coeur s'est arrete (Si inima mi se opri in loc...in traducere pur autentica) este unul din putinele filme care ruleaza momentan pe ecrane, pe care nu m-am putut abtine sa nu-l vad si a doua oara! Film violent si incarcat de emotie dar si de cotidian, surprins din unghiuri regizorale sclipitoare, lumini si umbre, crima si arta, un film care aduna in el multiple contraste si le expune ca realitati ale vietii, ca modalitati de exprimare ale firescului. Un film frantuzesc pe cat de autentic, pe atat de inspirat dupa varianta originala a lui James Toback - Fingers in care, din cate am citit cel putin, Harvey Keitel are un rol remarcabil!
N-am sa comentez filmul american, deoarece nu l-am vazut. N-am sa cometez nici faptul ca ne aflam dupa sute de comedii si drame reluate de americani, remixate, refardate si cosmetizate in stil occidental si promovate ca si cum nicaieri in lume nu ar exista un scenariu mai original ca al lor...Mai ales in Franta unde cineva cu bani mai putini a avut aceeasi idee..si culmea... cu mult inaintea lor!!! Dupa ce nici unul dintre aceste filme originale nu reuseste sa ridice box-office-ul pretentiosilor spectatori de la Multiplex, Movieplex sau tot felul de alte plexuri contemporane si este depozitat frumos printre sutele de pelicule prafuite ale unei cinemateci obscure, in timp ce "amicul" sau american iese la rampa cu aplomb si fonduri de promovare, si este primit ca un adevarat "star" de cinema! Dupa toata aceasta lipsa de antentie de care se "bucura" autenticul...Iata ca se poate si invers!!!
Fingers, desi film bun, zace prafuit intr-o cinemateca obscura si "De battre..." se bucura de 8 Premii Cesar 2006, inclusiv pentru Cel mai bun film si Cel mai bun regizor , Ursul de Argint Berlin- 2006 ,Cel mai bun film strain- BAFTA 2006 . Nu ca toata aceasta colectie de premii ar putea convinge pe un spectator multiplexat sa mearga sa vada filmul, dar ma bucura pe mine ca spectator ocazional de filme franceze si simt nevoia sa fac acest lucru cunoscut!

Filmul surprinde cu naturalete viata unui tanar care face din violenta meserie, din adulter o placere nevinovata si din dragostea pentru tatal sau, o pasiune! Conflictul intervine insa atunci cand pasiunea pentru tatal sau este pusa in umbra de o mai veche pasiune, renascuta ...pentru
pian! Tanarul ia lectii, pregatindu-se intens pentru o auditie, neglijand aproape complet celelalte aspecte ale vietii sale. Aspecte care, viciate fiind, iau o intorsatura tragica pe care el nu mai e capabil sa o previna. Intre clapele albe si negre ale pianului, regizorul si interpretarea remarcabila a lui Romain Duris, lasa sa se intrevada nuante intense de gri, impletind cu talent aspecte impresionante ale vietii - moartea, violenta, sexul, pasiunea cu partiturile antrenante ale unor piese de muzica clasica, pop sau chiar electro. Un film despre pasiunea pentru muzica nu poate sa aiba decat o coloana sonora extraordinara (tot incerc sa-mi dau seama de melodia reluata si pe genericul final!!!).
Inima nu ti se va opri in loc la acest film, insa iti va bate mai puternic!
Pentru ca este un film despre viata, despre toate acele lucruri care iti fac inima sa bata astfel. Un prieten mai vechi ( "un multiplexat" de altfel) spunea odata:" E ciudat, dar clipele in care simt cu adevarat ca traiesc, sunt cele in care mi se taie rasuflarea!"....cam la asta s-ar putea rezuma si explicatia numelui acestui film! Restul de explicatii va invit sa le descoperiti si singuri...