world through eyes in love...

O secunda...e de ajuns ...o clipa de eternitate...
Capul se intoarce, privirile se unesc, te simti conectat la marea schema a universului, simti ca parca totul are sens...
Stiu ca suna sentimental si aiurea...dar asculta David Gray - Be mine... si ai sa vezi ca pentru el are logica ce zic...O logica din aia ilogica...In definitiv...de ce ne dorim atat de mult sa fim iubiti?...pentru ca meritam?...pentru ca exista atatea motive rationale pentru care cineva ne-ar putea iubi?....sau tocmai pentru ca NU EXISTA motiv?! Tocmai pentru ca simti nevoia sa traiesti ceva dincolo de tine, dincolo de ce poate fi explicat sau controlat... Vrei sa traiesti...pur si simplu...
Cineva spunea ca in momentul in care poti sa numeri pe degete motivele pentru care iubesti pe cineva...inseamna ca, de fapt, ai incetat sa-l iubesti. Poate doar ti-e drag, dar cand iubesti ...parca nu prea poti spune de ce. Uneori dragoste nu orbeste doar...ci amorteste...tot...tot ce in banal si cotidian in jurul tau... si amplifica doar simturile care sustin sentimentul tau de exalTARE: amplifica lumina soarelui, largeste zambetele oamenilor de pe strada, indulceste linia melodica a oricarui cantec, incalzeste suflete amortite, sporeste rabdarea si indulgenta si te face mai receptiv fata de tot ce are lumea mai bun de oferit! E ciudat cum poti vedea lumea cand esti indragostit! Ma intreb de ce nu o poti vedea mereu asa?