diminetile...in cadere libera
Ciudate rau mai sunt diminetile lunea...n-am chef de nimic...am ochii plini de nori si capu in paienjenish si...desi e inceputul saptamanii... si ar trebui sa fiu odihnita si plina de energie...si in loc sa-mi planific saptamana ce urmeaza, simt mereu nevoia sa-mi fac bilantul celei care a trecut ...
De la un timp simt ca nu mai e destul timp in zi sa le fac pe toate...de aceea de multe lucruri nici nu ma apuc iar pe restul le incep si le abandonez la primul semn de dificultate! M-am obisnuit boema...m-am obisnuit pe val...azi ocupata...maine plictisita...azi inspirata...maine uitata de inspiratie...Nu stiu de cand am devenit atat de delasataoare...mai rau este ca abandonez si oamenii din jurul meu in ultimul timp...N-am timp pentru toti si toate...desi imi propun sa ii pastrez aproape...uneori pur si simplu nu fac fata...
Am gasit ceva ce cautam de 25 de ani...si vreau sa ma bucur de descoperirea mea...nu sa ma obisnuiesc cu ea..si s-o integrez in viata mea alonside everything else...vreau sa-i acord un loc special si sa-mi programez itinerarul zilnic in functie de ea! Stiu am fost rea si intoleranta cand oamenii din viata mea procedau la fel cu "descoperirea" lor...dar acum stiu mai bine...si-i intzeleg...si ma asteptam sa ma intzeleaga si ei pe mine ...
Dar pana la urma fiecare isi bea cafeaua asha cum si-o prepara...fiecare cu drumul sau...E ciudat sa te simti mereu in cadere libera fara sa poti avea control asupra propriei vieti...cazi dar nu stii unde aterizezi sau cu cine....Omul este menit sa evolueze ...sa urce..nu sa cada..insa cand te lasi prada sentimentelor pare ca nu mai traiesti dupa aceleasi reguli scrise ...pare ca te lasi purtat de val...pare ca esti tot timpul in cadere...
Tin sa va anunt ca nu e chiar asa...am ajuns aici pentru ca am urcat...si urc in continuare chiar daca ma las purtata de val...Da! Trebuie sa-mi exersez vointa si spiritul responsabilitatii...dar nu sunt inconstienta si nu mi-am pierdut mintile..si ceea ce traiesc nu ma impovareaza ci ma elibereaza...Nu renunt..doar ca am un alt ritm de a ajunge acolo unde imi propun...am alti pasi de dans de invatat..pana acuma dansam singura...acum dansez in 2 ;)
Multumesc tuturor celor care ma iubesc si ma iarta...asa cum sunt :D
Labels: cugetari
0 Comments:
Post a Comment
<< Home