MandarineSlice: oamenii buni si oamenii rai din noi!

MandarineSlice

Hopefull pessimist...and I am sure the world has not seen enough of me...just as I have definitely not seen enough of it! ;)

Friday, July 17, 2009

oamenii buni si oamenii rai din noi!

Am cunoscut odata un om tare bun... Cum deosebesc eu oamenii tare buni de cei care-s doar buni sau mediocru de buni? E simplu! Omul tare bun este cel care ma face si pe mine sa vreau sa fiu mai buna decat mine. Ma face sa ma simt mica, dar intr-un mod placut...in sensul in care vad cat e de mare lumea prin ochii lui si parca mi se deschid si mie ochii mai bine, in sensul in care vreau sa cunosc cat mai mult sau multe lucruri bune din lume... Dar ce e cel mai bun la omul tare bun este ca ma face sa simt ca POT fi si eu mai buna!

Cam ca toate lucrurile tare bune, mi s-a parut prea bun sa fie adevarat, dar spre deosebire de alte dati cand incercam sa gasesc cusururi unor astfel de oameni tare buni... de data asta am continuat sa cred in el asa cum e...si in lumea mea mica am continuat sa sper ca ma voi putea largi. Stiti cum fiecare din noi avem un om bun si unul rau inauntru, cel bun care iese mereu afara cand iese soarele si cel rau sta ascuns si iese doar pe ploaie sau pe timp urat? Am invatat cu mult timp in urma ca mai exista un fel de om...chiar mai tare decat omul tare bun acela este 'marele om'. Marele om este cel care-l il face pe omul bun din el sa iasa chiar si atunci cand ploua sau e vreme urata. Eu incepeam sa vad in omul asta 'tare bun' un 'mare om'.

Din pacate povestea nu are un final prea fericit...deocamdata. Omul tare bun ma facea sa discut numai cu omul bun din mine si omul rau nu mai avea drept de apel decat in rare situatii cu vreme incredibil de rea! Insa...intr-o zi...asa...pe nepusa-masa...omul tare bun a scos omul rau din el chiar pe vreme insorita. M-am uitata afara, am verificat..era soare! Si totusi omul fusese rau...poate neintentionat...desi ca sa scoti omul rau din tine trebuie sa-l chemi ca el sta mai bine ascuns ...de aia nu prea cred eu in rautate accidentala sau fara intentie.
Multi dintre voi vor zice ca am uitat de omul sensibil...sau chiar de omul tare sensibil. Vreti sa stiti un secret? Eu nu cred in omul (tare) sensibil!!! Cred ca sensibilitatea omului sensibil este doar o scuza adusa in discutie de omul rau atunci cand vrea sa scape basma-curata!!! Omul sensibil este omul bun, care SIMTE cand este soare si vrea sa se bucure de el. Cand iti deschizi inima catre soare si intervine brusc un nor...nu e cumva normal sa te sensibilizezi? Ma rog

Revenind...Omul cel tare bun a continuat sa fie bun in ochii mei, ca pana la urma important este ca este OM deci e normal sa fie si rau uneori..dar ceva din felul sau de a fi ma pusese deja in garda. Nu am inceput sa caut cusururi pentru ca nici nu am avut timp, omul tare bun a fost la scrut timp, din nou, usor rautacios. Ma gandesc ca eforturile mele de a fi buna au fost prea mici, poate minuscule, poate invizibile. Dar ma gandesc ca omul tare bun e primul care stie ca si eu sunt OM si ca nu pot fi buna tot timpul. Lucrurile cu omul tare bun s-au agravat suprinzator pe zi ce trece...pana am ajuns la concluzia ca ori ploua prea des, ori nu exista oameni tare buni, ci doar ni-i inchipuim noi din dorinta de ne raporta la ceva.

Orice om pana la urma are dreptul sa nu agreeze felul de a fi al altui om. Ma gandesc ca asta nu e o rautate ci doar o realitate care trebuie acceptata. Adevaratul semn al unui om bun este comportamentul lui fata de acel om pe care-l nu-l inghite. Adica daca in relatia ta cu persoana respectiva exista mai multi nori decat cer senin... pe care din oamenii tai interiori alegi sa-i strigi la apel, sa se confrunte cu situatia? Odata ce s-a ales omul rau, de catre oricare dintre voi, tu sau el, relatia este mai mult de jumatate compromisa. Cu greu mai ajung cei doi oameni buni din voi sa se mai vada vreodata la fata.


Stii cand vii uneori senin la serviciu, cu omul bun leading the way...si pac tac..te intampina omul rau ferm pe pozitii dintr-un alt coleg? E f greu sa-ti mai mentii echilibrul din acel punct. De aia eu continui sa sper in omul tare bun, care se pastreaza TARE pe pozitii. Nu sunt de acord sa raspunzi cu bunatate la rautate, dar ai intotdeuna optiunea sa nu raspunzi. Indiferenta macina si distruge omul rau, si il trimite la loc in coltul sau intunecos.

Concluzia?
Nu cred ca exista....Saptamana asta fost soare! Astept sa vad...saptamana viitoare! Omul meu bun se atreneaza la greu in mine...a facut deja 30 de bazine ;)

Acest post este dedicat unei persoane pe care o cunosc, dar pe care sper ca nu o cunosc deloc bine...

0 Comments:

Post a Comment

<< Home