ne intreceam cu gluma

...de atat nescris...uitasem cum e...Noroc ca plimbarica cu tramvaiul azi de dimineata m-a zgduit indeajuns cat sa-mi doresc o repriza refulatorie cili sha! ;)
Pei cica...azi de dimineatza am avut drum cu tramvaiul 14...2 statii...dar de ajuns!Am aterizat pe refugiu pe care nu ma mai refugiasem demult si am inceput sa ma chiombesc dupa tramvai, nu cred ca mai trebuie mentionat ca eram in maaare intarziere (e un lucru prea comun pentru diminetile mele). O femeie ma intreaba daca 21 merge pe ruta lui 14...Mie imi trebuia orice doar 2 amarate de statii asa ca prefer sa-i zic ca nu stiu decat s-o induc in eroare. Tramvaiul 21 (t)rage in statie si ma intorc sa il incalec. Daca ma intorceam cu 2 secunde mai tarziu m-as fi izbit de o doamna de vreo 50 de ani, alba la fata, perfect livida si inexpresiva care statea asteptandu-ma parca sa ma izbesc de ea. O ocolesc frumos...one down...plenty more crazy, wacked up, fucked up people to go...
Ma urc in tramvai si raman pe scari deoarece urma sa cobor rapid. O doamna cu multe sacose ma ocheste si se baga la fel de rapid in spatele meu..in expectativa. N-am inteles deloc aceasta miscare deoarece chiar langa mine si mult mai aproape de ea era un culoar liber pe care putea sa-l foloseasca, dar nu...a preferat sa mearga mai mult, s avina la mine si sa ma blocheze pe la spate. Dupa cum spuneam, eu coboram la a doua asa ca am fost nevoita sa ma strecor pe langa cantitatile ei voluminoase si sa-i eliberez culoarul cu pricina..pentru ca ea pe ala il vroia...deh!!!
Urasc tramvaiul..dar azi trebuia...asta e! Nici cu 69, dupa aia nu mi-a fost frica...cu cat inaintam inercand sa scap de un miros suspect de urina combinata cu zarzavaturi...cu atat imi dadeam seama ca de fapt mirosul provea din fata si ma indreptam exact spre el...Pana sa mai pot face ceva am fost flancata din ambele parti fara drept de apel sau de agatare de vre-una din barele ajutatoare!
Cam asta pentru azi...trecand peste oameni care se pare ca au anumite locuri desemnate in trolee si nu s-ar clinti sa faca loc nici in ruptul capului. Sunt fericita doar ca pot strabate drumul pana la servici si pe jos...Haleuia. De maine ma incalt numai in adidasi si pornesc la drum din timp!
Uneori am impresia ca mijloacele de transport in comun sunt singurele adevarate piedici in calea libertatii mele de miscare!