sa ne dam "afectati"...

Gratie serviciilor ireprosabile depuse in sluja Indiferentei publice, Detashatul sentimental tocmai ce fusese promovat in functia de inspector peste intreaga provincie. Decise sa sarbatoreasca acasa, in compania tacuta a unei sticle de vin si o friptura gatita in sange, fara sare sau condimente, alaturi de cartofi piure si un pahare de apa plata. Muzica clasica din surdina ii furniza ambianta de care avea nevoie pentru a se putea concentra pe noul plan de eradicare pe care tocmai il punea la punct.
Odata cu promovarea, Detashatul primise si o saptamana de concediu pentru a-si putea prelua cu forte proaspete noua functie, insa acesta se gandea si deja la slujba si isi optimiza planurile de cenzurare, colectare, sanctionare sau eradicare a sentimentelor. Isi facuse o schema pe care o completa cu grija, la masa din curte, pozitionata pe un segment de asfalt din mijlocul gazonului cu mici refugii prin care se putea face legatura cu pragul casei fara a strivi vre-un fir de iarba din gazon. Afara domnea linishtea serii, cartierul motzaia, nimic nu trada liniaritatea decibelilor la a caror ordine contribuise si Detashatul in ziua respectiva. Conspectand concentrat schema pe care tocmai o creionase, Detashatul isi simti gatul uscat. Vinul nu era tocmai bun, ii trezea senzatii ciudate demne de cenzura... asha ca se hotari sa-si faca un cocktail ...non-alcoolic bineintzeles...ca la carte! Asha ca scoase cartea(...cartea de cocktailuri din care putea afla cu exactitate proportia de bauturi din amestec.) !!! Calcula procentual fiecare picatura de lichid dupa cum era precizat, obtinu amestecul ideal si se aseza din nou pe sezlong cu bautura pregatita.
De abia apuca sa soarba un strop ca... de afara, de pe strada se auzi un sunet strident de claxon! Tulburat, Detashatul se cutremura si varsa fara sa-si dea seama paharul de cocktail peste schema la care lucra! Bautura rozalie se intinse rapid peste toata suprafata foii de hartie si distruse complet schema la care acesta trudise din greu.
Dupa ce se dezmetici din socul produs de claxon, primul lucru pe care ii cazura ochii, fura o pereche de bocanci care tocmai ii striveau cu bestialitate gazonul, apropiindu-se de el. Ridicand privirea treptat, observa ca acestia se continuau cu o perche de blugi rupti si murdari si un tricou ponosit, vopsit in diverse culori tipatoare, aproape fosforescente. Privirea Detashatului se opri asupra posesorului acestor haine si accesorii neconventionale. In fata sa, cu un rucsac imens pe umar si un zambet larg pe fata, se afla nimeni altul decat fratele sau vitreg - Afectatul.

Delicvent notoriu, Afectatul fugise in lume cu 5 ani inainte, in cautarea marilor senzatii si emotii total interzise in orashelul in care el si Detashatul copilarisera. Ultima oara cand auzise ceva despre el, Afectatul se gasea undeva compromis intr-o comunitate promiscua, printre oameni care cultivau expresia libera si desfraul sentimentelor, o populatie de nomazi care traiau in rulote la periferiile orasehelor si fugeau din provincie in provincie pentru a evita autoritatile si instiutiile de colectare si cenzura.
Afectatul fusese dintotdeuna cel rasfatzat de parinti si invatzat sa iubeasca si sa se lase iubit, pe cand Detashatul invatse sa se detasheze incet, incet, in absentza mamei sale care murise foarte tanara. Tatal neglijent se recasatorise, aducand in familie acest frate nedorit, mironisit si enervant! Amintirea Afectatului il bantuia mereu pe Detashat pentru ca stia ca e singurul care reushea inca sa-l straneasca...sa-l enerveze..sa-i provoace reactii...De familie se indepartase demult. Dupa ce Afectatul parasise orashul, tatal lor murise si Deatashatul fusese nevoit sa-l duca singur pe ultimul drum, demn, sobru fara a trada macar o urma de regret sau tristete.
In ciuda racelii si dispretului fratelui sau, Afectatul tinea foarte mult la Detashat si incerca sa pastreze legatura sunandu-l sau vizitandu-l de cate ori putea. Nici macar nu-i condamna sau judeca meseria, desi stia foarte bine ca ar fi putut fi sanctionat sau chiar arestat de propriul sau frate. Afectatul era de parare ca toata lumea trebuie sa faca ceea ce vrea si ce ii poate face fericiti. Era un om libertin cu o gandire simpla, in cautarea fericirii si a emotiilor puternice si sincere. Era altruist si de o franchete dezarmanta atat in comportament cat si in vorbe. Atunci cand acest gen de comportament fusese strict interzis in orash, simtise ca e timpul sa isi gaseasca un alt spatiu in care sa se simta mai bine si plecase. Simplu!

Detashatul isi privea acum iritat fratele care afisa un ranjet stupid in timp ce isi trantea cu putere rucascul pe jos strivind inca o parcela zdravana de gazon.
" Vino incoa' frate! Ce ma bucur sa te vad!" spuse Afectatul strangandu-si fratele la piept cu putere. Strivit de imbratisare precum iarba de pe gazon, Detashatul afisa un zambet fals si politicos si se smulse din imbratisare intinzand doar mana formal ...pe care fratele sau o scutura zgomots!
Restul serii decurse la fel de zgomots. Afectatul bantui prin casa imprastiindu-si lucurile peste tot! Ii plasa in mijlocul sufragerierei Deatshatului o veche relicva incasha pe care o primise in una din aventurile sale. Fusese greu de obtinut si se bucura sa i-o poata face cadou fratelui sau, insa Detashatul nu se putea gandi decat la faptul ca acea oribila piesa decorativa ii strica simetria bine calculata a mobilei din sufragerie. Cu prima ocazie, o acoperi subtil cu o vaza de flori.

Afectatul ii povesti intamplari socante din calatoriile sale, in timp ce il puse sa consume un cocktail preparat din cartea "intuitiei" de la care Deatashatul ameti instant. Apoi il puse sa asculte muzici cu influente tribale si dadu volumul la maxim. Vigilentza Detashatului scazu sub influentza alcoolului si, intr-un final, adormi pe un sezlong in mijlocul curtii ravashite de urme de bocanci si cutii goale de bere sau alte gunoaie. Vazand ca fratele sau a adormit Afectatul iesi in orash sa-si revada vechi prieteni convertiti la "nesimtire"...cum ii placea lui sa le spuna celor care au ramas in orasul sau natal si au preferat sa se supuna acestui stil de viata lipsit de sentimente!

Era trecut de miezul noptii, cand Detashatul se trezi abandonat pe sezlong. Se ridica nedumerit si se apuca sa stranga, cu gesturi aproape mecanice, mizeriile de pe jos. Urma sufrageria si toate locurile "afectate" de neglijentza Afectatului. Incerca sa-si mentina calmul, fata sa nu trada mania care i se cuibarea incet incet in suflet. Dupa ce considera ca a reusit sa salveze casa de "influentza nefasta" a fratelui sau, Detashatul stinse luminile si cobora la subsol...

Pe intuneric...doar cu o lumanare plapanda...acesta coboara fantomatic treptele spre subsol...spre o usa bine ferecata...Ii lua 5 minute sa o deschida si inca 5 minute sa o incuie la loc pe dinauntru. Camera pustie se desfasura in fata lui sub lumina enigmatica a lunii. Complet goala, parea ca si cum nu ar fi fost vizitat de ani buni. Un singur lucru rupea monotonia celor patru pereti albi, prafuiti de vreme...Un sac de box. Stingand lumanarea Detashatul se lasa invadat doar de lumina slaba a lunii care patrundea printr-o fereastra minuscula...Invadat de lumina fada si de furia reprimata pentru o existentza care i-a fost negata acesta incepu sa loveasca indarjit sacul de box...O data...de doua ori...de trei ori...fiecare lovitura motivata de un factor agasant..de un ranjet idiot al fratelui sau..de un gest neglijent...de ignorantza completa a celor ce nu stiu sa se ascunda...de nepasarea dureroasa a celor care nu aveau CE sa ascunda...
Sentimentele il navaleau intr-un ritm halucinant...si Detashatul se simtea copleshit...In acea seara trebuia sa isi permita sa fie OM pentru aputea redeveni Detashat...a doua zi...dis- de - dimineatza....