Una lume chiar n-are treaba

Cu fiecare zi ce trece, ne apropiem de Craciun...sau cum ar zice prietenul meu cand trece pe langa corpul de birouri ce se construieste in Piata Armeneasca: "Cu fiecare zi ce trece, blocul asta se apropie si mai mult de final". Desi ne amuzam copios de "chitesentza" a cuvintelor lui...un sambure de adevar in ele tot exista. Se tot construieste la blocul ala de vreo 2 ani, dar de abia in ultimele 3-4 luni s-au vazut reale progrese. Si oricum termenul scris pe panoul de proiect a fost depasit deeemult... Si, din ciclul, pe zi ce trece realizam ca ne apropiem de final...as vrea sa relatez si eu un mic off de al meu in legatura cu lumea care pur si simplu nu are ce face si nu realizeaza intelepciunea acestor vorbe. Pentru ca timpul e scurt si ar fi cazul sa-si vada de ale ei!

Am lucrat pana acum in primavara aceasta la un "magazin de publicitate"...cu specializare in "vanzari" catre client :D...care m-a invatat destul demulte lectii despre viata ( unele poate nu vroiam sa le aflu asa curand). Seful meu de acolo a fost singurul om care a crezut initial in mine si a vazut potential, intr-o lume dura in care daca n-ai experienta, portofoliu sau multe cunostinte in domeniu...they won't give u the time of day. Oricine a incercat sa intre in aceasta lume direct de pe bancile facultatii a vazut ca e cam cat de greu e sa razbati...Ii sunt inca foarte recunoscatoare ca m-a ajutat sa imi indeplinesc visul, ca mi-a oferit libertatea de a-mi exprima ideile si de a le duce la bun sfarsit...Am gresit amndoi, de ambele parti, dar eu consider ca am facut tot ce mi-a stat in putinta pentru acea firma atunci. M-am zbatut si m-am stors de idei...si de tot ce puteam sa dau...avand in vedere ca era primul meu contact cu asa ceva si singurul lucru care ma recomanda era placerea si pasiunea pentru ceea ce facem. Intr-o agentie plina de "copii", noi ne jucam voios de-a publicitatea...cu jucarii vechi si ponosite, cu salarii de mizerie... la inceput...ca asa e la inceput..pentru toti incepatorii...Ne jucam...si ne placea ...Cel mai nasol fu'...cand incepu sa placa si clientilor ceea ce facem...azi unuia...maine altuia (Nu ma rugati sa va spun daca a fost meritul nostru, sau sforile trase pe la spate...dar dintr-un motiv sau altul am inceput sa fim placuti)...si din ce in ce mai solicitati.
Insa
Acelasi numar mic de angajati la un numar in crestere de clienti...devine frustrant uneori....
Aceleasi calitati de autodidact cand te lovesti zilnic de profesionisti care asteapta mult de la tine...devine si mai frustrant
Acelasi salariu cand zilnic mai cedezi o ora doua din timpul tau liber...devine de-a dreptul agasant..

Mai e vorba si de altele...bun simt...atitudine...nu neaparat fata de mine...dar fata de cei din jurul meu...Nu poti sa ignori cum e un om de fapt... pentru ca se poarta doar frumos cu tine! A fost insa ok...pana cand partea feminina a firmei (respectiv eu) a fost completata de o alta parte femina (respectiv o accounteritza) ...care, cum m-a vazut, a inceput in forta!
Acuzatii cum ca as fi principala "consumatoare" de hartie si de recuzite...de copii xerox...in interes personal...
Primul val trecu...incepu al doilea..."nu sunt destul de culta...nu am formare umanista si nu stiu sa scriu textele cum trebuie"...
...Dupa doi an de full-service la "magazin", a adunat meticulos tot felul de dovezi cum ca as fi foarte nepotrivita pentru functia mea...si pentru acea firma in general...Intr-un fel mi-a facut un bine...pentru ca singura incepusem sa cred acelasi lucru...venise timpul sa-mi iau zborul ca o albina sarguincioasa ce sunt! Nu zic ca nu am gresit...nu zic ca nu am un temperament coleric chiar agresiv uneori cand imi sustin ideile... si asta nu ma ajuta de loc in raport cu cei din jur, mai ales colegii...dar sunt unele lucruri care pur si simplu nu se fac:
1. Nu te oferi sa-mi fii prietena si ma descosi de anumite probleme personale (sentimantale chiar) ca apoi sa te duci la sef si sa-i spui ca sunt "surescitata" si nu-mi fac treaba cum trebuie.
2. Nu te apuci sa citesti carti de specialitate ( pe care eu ti le-am recomandat de altfel) si pui semn acolo unde apare profilul unui angajat care ti se pare ca mi se potriveste perfect, bineintzeles un profil de angajat incompetent si enervant, agasant chiar, cum probabil ca simtea ea prezenta mea in firma
Nu vreau sa mai dau numere...nici nume...dar am plecat dezamagita din acel loc...dezamagirea cea mai mare fiind ca nici macar cel care a crezut in mine de la inceput nu a stat sa cugete drept si a "pus bot" la toate minunile care i se turnau zilnic despre mine! Ma rog...poate asta nu e adevarul...dar e adevarul according to me...si am tot dreptul sa scriu despre el intr-o pagina personala care-mi apartine! Am plecat spre lucruri noi, mai bune, spre un loc mai interesant, oameni mai bine crescuti si de la care chiar am reusit sa invat cate ceva!
Mai nou aflu ca aceeasi persoana instiganta si falsa nu a pierdut inca interesul pentru mine. Imi citeste...poate cu fidelitate....blogul!!!
Oameni buni (vorba lu' Banica)...mai ales voi cei care lucrati sau ati lucrat in domeniul medicalo-veterinar...stiti ca cea mai buna reteta pentru o viata linistita si lipsita de griji e sa va vedeti de treaba VOASTRA!!! E de ajuns ca imi citesc tot felul de campanii ...la "lirismul" carora am contribuit cu multe versuri...le citesc acum neschimbate insa semnate de altcineva...talentata si ea...nu ma indoiesc..dar nu in ipostazele acelea. Ma rog...probabil asta e regula..si asa e legal..un fost angajat nu poate fi trecut pe o campanie care ruleaza inca...Nu i se mai poate acorda credit? Nu ma supar! Ma supar insa cand imi invadati acest spatiu personal si va delectati cu toate gandurile mele razlete...comentandu-le cu floricele si voie buna!!! Ma bucur ca v-am dat apa la moara...dar e cazul sa va puneti spiritele creative la munca in proiecte mai stimulante!
Mi-a parut bine sa va cunosc si pentru ca sunt sarbatorile va urez toate cele!!! Am simiti nevoia sa fac un bilant si sa trag o concluzie finala acelui capitol din viata mea!
Pentru ca pana la urma...cum spunea un vechi coleg de al meu...si el plecat pe melaguri mai ospitaliere.."cea mai buna revansa e sa te simti bine"! Multumesc pentru atentie! O seara buna in continuare!