a perfect piece of the puzzle

Poate ca in viata exista doar 3 mari aspecte cu care trebuie sa jonglezi mereu. Sunt cele trei planuri de baza mentionate in orice horoscop... aceleasi trei aspecte majore dupa care te evalueaza cei din jur...sau coordonatele pe care chiar tu le iei drept reper, vrei nu vrei, de cele mai multe ori. Ma refer la sanatate, dragoste si situatia materiala/ profesionala/ job-ul sau cum vreti sa-i ziceti. Daca iti merge bine pe un plan, parca automat trebuie sa se compenseze cu un altul care incepe sa mearga prost.
Poate ca fiecare om evalueaza diferit importanta acestor planuri in viata lui (unul vrea mai multi bani, altul mai multa sanatate sau iubire din partea celor din jur), dar va asigur ca si intre procentele lor, inegal atribuite fiecarui aspect, exista un echilibru care se poate narui oricand. Totul se afla intr-un echilibru atat de precar, incat uneori mi-e si frica sa spun cuiva ca stau bine pe un anumit plan sa nu se strice imediat altul sau tocmai cel de care vorbeam.
Viata noastra este compusa din mici cartonase decupate atent, care imbinate, iti ofera imaginea ideala...insa nu detinem niciodata toate piesele in mana. Sau daca la un moment dat le aveam, nu stim cum sa le imbinam iar plansa aceea imensa care trebuie umpluta perfect ne copleseste si cedam, resemnandu-ne cu toate piesele in mana!
Viata te surprinde mereu. Cel putin eu sunt luata pe sus de multe evenimente din ea. Cand spun asta ma refer la sanatate pe care tot timpul am avut tendinte sa o pun pe ultimul plan, luand-o ca o constanta. Am considerat sanatatea o chestiune al carui procent nu variaza si pentru care oricum nu trebuia sa ma strofoc. Bineinteles ca, reusind sa mai asez cat de cat celelalte planuri, sanatatea a ajuns sa ma traga de maneca in multiple, felurite, dureroase si iritante feluri.
Intotdeauna am crezut ca nu sunt destul de buna pentru ceea ce fac, dar am continuat sa lucrez din pasiune. Pasiunea pentru job-ul meu ma invata si ma determina sa fiu mai buna. Deseori ma gandesc ca poate as fi mult mai buna la altceva, ca poate mi-am ratat vocatia si jobul meu este acuma ocupat acum de cineva mult mai incompetent decat mine. Poate ca as fi deja foarte departe daca as fi stiut sa-mi aleg mai bine jobul. Din fericire insa, job-ul m-a ales pe mine...si bine a facut.
Am invatat o lectie foarte importanta referitoare si la job si la persoana iubita. There is no perfect person for the job and there is no "other half". Cel mai important e sa iubesti. Daca iubesti indeajuns si depui efort ca lucrurile sa mearga, poti elimina usor nelinistea ca undeva, la celelalt capat al lumii te asteapta un scaun la un birou pe care esti predestinat sa stai si o persona cu care esti sortita sa-ti petreci tot restul vietii. Make the best with what we have and no one can ask you for more!!!
Un om implinit nu as spune ca este cel care si-a intrunit procentele exacte din cantitatea de sanatate, dragoste si bunastare materiala pe care si-a propus-o in viata, ci mai degraba este cel care a invatat sa aprecieze exact cat i s-a dat din fiecare. Un om fericit nu cred ca este cel care a gasit toate piesele de pe plansa si le tine mandru acum in mana, ci este cel care stie sa complete plansa exact cu piesele care i s-au dat si apreciaza imaginea asa stirbita cum e ea pentru locurile pline, fara sa se gandeasca prea mult la cele lipsa.
Azi de dimineata am aflat ca sarutul fara zgomot nu are acelasi farmec...si am mai completat "a piece of tha puzzle". Pentru mine, cele mai placute piese din joc sunt cele micute care completeaza pe alocuri frunzele unui copac, valurile unui lac sau petalele unei flori. Am sa ajung sa vad si imaginea de ansamblu, dar pana atunci vreau sa fiu sigura ca stiu din ce se compune si ca toate pisele mici sunt la locul potrivit.