a mushy comment

We spend a lifetime trying to make sense of things, waiting to grow up, thinking that's going to make us smarter...more able to overcome our problems...mature thinking ...we'll be able to explain everything and put our mind at ease...and yet all we want is the unexplainable...that which when it comes...it makes no sense(why)...but makes sense of everything else...
LOVE

feeling under the weather?

Artist:	Kt tunstall
Song:	Under The Weather
Album:	Eye To The Telescope

under this national rain cloud
i'm getting soaked to the skin
trying to find my umbrella
but i don't know where to begin

and it's simply irrational weather
can't even hear myself think
constantly bailing out water
but still like i'm gonna sink

coz i'm under the weather
just like the world
so sorry for being so bold
when i turn out the light
you're out of sight
although i know that i'm not alone
feels like home

music is what u make of it

Un week-end dedicat muzicii....
Vineri - Despre concertul DM de vineri seara am scris deja...e greu sa mai vorbesti de altceva dupa...dar totusi...avand in vedere diversitatea muzicala cu care m-am confruntat in acest final de saptamana...nu pot sa nu ma scufund cu indulgenta in reflexiile personale pe care mi le instiga mereu astfel de evenimente (daca nu in blog ...atunci unde?).
Depeche...still enjoying the silence...am devenit fan...caut muzica lor...ca nu aveam decat albumul mai "poponarisch" asha de la inceput...cu Everything counts...si vreau neaparat albumul solo a lui Martin...
Sambata...concert de jazz in Green Hours...saxofonist american...o tzigara delicata fumata mai mult de una singura in hamac...doesn't get any cooler than that...(am observat ca-mi place sa stau sa urmaresc cum se fumeaza tigarea de una singura...are un traseu interesant...se aprinde pe alocuri...se stinge in altele...urca, coboara sinuos...either this an interesting process...or um just plain staring stupid) . Saxofonul asta e un instrument atat de sexy, senzual si puternic, masculin...incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult...L-am vazut si pe Iordache bandajat la mana pe acolo si era sa ma indispun...noroc ca m-a linishtit un prieten cand mi-a spus ca l-a vazut cantand si asha...Fara Iordache there's no sex in the sax ;)
Acum vine partea mai aiurea...ca m-am riscat s'am tras si o fuga pana in Cabaretul de la Herastrau (don't ask!!!)...probabil sa ma temperez, ca prea ma obisnuisem cu atata muzica buna ...Lume multa...nu discut calitatea lor din respect pentru prietenii cu care am stat...Am dansat pe 2 melodii R&B...si am incercat sa ma tin cat mai departe de inevitabilele decolteuri care-mi treceau prin fata (ele fiind pe tocuri si eu in "balerini")... n-am vazut atata dispunere de sani pe jumatate dezgoliti de cand aveam insomnii si butonam aiurea TV-ul pe la 2-3 noaptea...
Ma rog...am studiat targetul...si asta e bine...In meseria mea se cere...pentru ca asta cred ca e populatia cu un comportament caracteristic "de cumparare"...ci "nu de consum" (dupa cum spune profu' la psihologia consumatorului) si trebuie avuta in vedere..
Duminka - am facut ce am facut si'am aterizat la Deftones...bilet gratis...calu de dar...deh...
Aici cu totul si cu totul alt target...mult mai interesant de studiat...din punctul meu de vedere...
Comunitatea rock a Bucurestiului adunata gramada...civilizata in scaune, zbuciumata pe gazon...in numar oarecum neconvingator, dar cu convingeri oarecum evidente si exigente...
Mi-a placut sa stau in tribuna si sa-i urmaresc...pe fundalul sonor al unor Crize, Implanturi si Subscribe-uri care ne-au bagat...intr-un final... in Coma! Nu stiu de ce, dar, desi par mult mai periculosi, mai intunecati si muuult mai intovertiti au o adancime pe care as studia-o la orice ora, pe cand "the Cabaret people"...desi la malul lacului Herastrau, care poate fi destul de adanc...par scufundati intr-o superficialitate de nepatruns...
Deftones intarziau, iar eu eram nedormita de 3 zile...am decis ca vreau sa plec acasa...incercasem deja prea multe experinte muzicale ...infiltrasem prea multe profile de personalitati ...patrunsesem tainele prea multor targeturi...Vroiam LINISHTE...vroiam sa fiu eu cu mine...si muzica mea...
Mi-am luat la revedere de la prietena cu care venisem (pup Smufa!) si am plecat exact inainte ca Deftones sa-si faca aparitia pe scena...
"Stiti ca daca iesiti...nu mai puteti sa intrati?" imi spuseun pushti de 18-19 ani organizator la intrare shocat de-a dreptul de faptul ca eram singurul om care parasea Arenele Romane in acel moment...
M-am uitat fix in ochii lui si i-am raspuns:
"DA...STIU!"
... si mi-am continuat drumul prin parcul Carol in lumina serii, din ce in ce mai timida. Eram foarte horatata sa-mi continui drumul, sa-mi intru iar in propria piele, sa descopar confortul lucrurilor care ma caracterizeaza deplin.
si deodata....LINISHTE...
Da...afara...inauntru...LINISHTE...
eram acolo unde vroiam sa fiu...poate chiar CINE vroiam sa fiu... si in mod sigur CU CINE vroiam sa fiu...O fata singura prin parc la 9 jumatate seara... bucurandu-se de linishtea unui apus pe care o castigasem din atatea rasarituri si nopti nedormite...
Intr-un final am inceput sa scotocesc prin muzica din player...
...Incubus - Unplugged...seemed apropiate... Acordurile surde de chitara Drive...Clean...si I miss you...au completat cum nu se poate mai bine drumul prin parc catre un taxi...
Pana la urma...life...much like music...is what YOU make of it!

break the silence!!!

...silent all these years...
De regula, dupa ce particip la un eveniment cultural sau muzical de exceptie, nu-mi place sa comentez imediat...ma duc acasa...il rumeg...il diger...adun impresii si spun ceva cand consider ca am ceva de spus! In continuare insa...nu pot sa spun nimic despre Depeche Mode...words are VERY uneccesary...
Am observat ca toate blogurile din lista mea au pastrat acelasi moment de reculegere...pentru a fost ceva prea fumos de pus in cuvinte!

Nu pot sa zic ca am fost vreodata foarte mare fan...ma simteam chiar putin aiurea ca nu stiam versurile sau nici macar unele din melodii...Am ajuns la concert doar ca a renuntat cineva la bilete in ultima saptamana inainte de concert... Biletul... nu cine stie ce...Gazon B...ma gandeam ca o sa fiu calcata in picioare.....Dar mi-am propus sa faca din toate aceste dezavantaje un avantaj cat mai mare posibil...Am ajuns devreme ca sa pot sa stau in fata...mi-am ocupat locul chiar langa bara care departea gazonul A de B...am suportat prezenta a tot felul de "simpatici"...pe care i-am tolerat mai usor stiind ca totusi, in seara aia de 23 iunie, avem un lucru in comun ... Am simtit ca innebunesc pana a inceput...lumea se strangea din ce in ce mai aproape de mine si ma gandeam cu groaza ca ma va strivi...eu o quasi fana intre fani de generatii...Ma gandeam ca, daca mi se va face rau, va trebui sa mor p'akolo...
Toti au fost uimitor de civilizati si politicosi..cel putin unde eram eu...Iar show-ul...ireproshabil.......senzatii "orgasmice"...citez...

...aparitia angelica a lui martin...

Cand a cantat prima melodie am avut vaga senzatie a unui inger coborat pe pamant.
David..."the glorified Sinner"...Martin..."the shadowed Absolver"...Fletcher...the calm Observer (the allseeeing eye)...that's Touring the angel...
Punerea in scena....modalitatea de filmare...imaginile filmate live integrate cu simbolurile vizuale mai mult sau mai putin evidente. Fiecarei piese i s-a facut si un videoclip instant pe acele ecrane...Munca si talent....pentru proiectii...un singur cuvant...EXCELENT!
Nu pot sa ma abtin sa nu notez...reactia stupida a unui pusti din public de langa mine...Atunci cand imaginea de pe ecranele de pe scena s-a puricit intentionat for "atmosphere's sake", pushtiul s-a trezit e
l..."Bah...s-a bulit imaginea la ashtia...vezi ca s-a stricat si n-o sa mai mearga"
....mama ce-mi venea sa-i "bulesc " eu un pumn! N-ai intzeles nik...tinere...dar nu-i nik...poate ca ai sa mai prinzi si alte concerte..si o sa ai timp sa te dezmeticeshti!

Nota 10 baietzi...mie mi-a placut TOOT...nu cometez nik...and sorry to break the silence briefly...I'll let u guys enjoy it some more now!
...

dialog nocturn

Adina : probabil k nu e bine nicicum
Andrei : adinutza
Andrei : pot sa te intreb ceva
Adina : ia
Andrei : e doar ceva asa general
Adina : general
Andrei : oare fericirea pe care am crezut ca am cunoscut-o la un moment dat ..oare era reala ?
Andrei : sau era un amestec de endorfine si pseudostimuli cerebrali alimentati
Adina : uuuhhh
Adina : too many terms for this fine hour
Andrei : da..
Andrei : si atunci
Andrei : daca era pe bune de ce nu mai e ?
Adina : fericirea
Adina : pt k fericirea e echivalenta cu clipa
Adina : nu exista fericire pe termen lung
Adina : pt k fericirea e perfecta iar oamenii de rand
Andrei : auzi acum scriu ca o sclatita careia prietenul cu care se tinea de manutza in excursia la sinaia nu o mai baga in seama
Adina : cum suntem noi
Adina : nu sunt obisnuiti cu lukruri perfecte
Adina : stricam toooot
Adina : eu nu cred k fericirea e ceva mai mult de un moment
Adina : poate maxim asha o sapt sa te tina
Adina : e vba de cat poti sa transferi tu momnetul ala in eternitate
Adina : adika sa-l pastrezi cu tine mereu
Adina : si sa te raportezi la el
Adina : cum zici
Adina : tu
Adina : dc nu crezi k aia era fericire ce aveai inainte
Adina : e bineA
ndrei : in cazul asta nu vreau sa fiu fericit
Adina : inseamna k ai evoluat spre alt etalonA
dina : nu-ti dai seama aku dar o sa-ti dai seama curand
Adina : pei nimeni nu vrea ..de fapt
Adina : pt k nu putem
Andrei : sau pentru ca nu putem sa ii facem fata
Adina : e lukrul pe care nu putem sa-l avem dar il pastram k un scop comun in viata
Adina : stii ca lumea de obicei te intreaba care e scopul vietii?
Andrei : pentru ca daca esti fericit nu mai ai ce sa iti doresti...si atunci renunti la fericire pentru a o cauta din nou
Adina : si respunzi..asha teleghidat "sa fii fericit"
Andrei : ai iar un motiv ca sa traiesti
Andrei : cauti ceva
Andrei : fericirea
Adina : e de fapt cel mai banal...common scop in viata
Adina : nici eu nu vreau!!!
Adina : maine scriu despre asta@!!!
Andrei : hai acum
Andrei : hai sa facem ceva smecher
Adina : cred k eshti mai fericit odata ce te resemenzi cu faptul k nu exista FERICIRE
andrei: sa dam copy paste de la intrebarea mea
andrei: ok?
Adina: la tine sau la mine?
andrei: la amandoua
andrei: ca sa fie scary pentru cine citeste ambele

"Aveti vre-un sentiment de declarat?"

O zi din viata Detashatului sentimental...
Detashatul sentimental este un simplu salariat public in slujba indiferentei globale bugetata de forurile supreme. El verifica zilnic nivelul de sentimente al oamenilor, si ia masuri impotriva excesului sau risipei de sentimente astfel incat nivelul investitiilor emotionale zilnice sa ramana constant.
O zi din viata acestuia decurge fara evenimente deosebite. Dimineata, dupa ce isi face toaleta, avand grija ca toate firele de par din barba sa-i fie rase la acelasi nivel, isi aranjeaza freza in oglinda, mananca aceeasi felie de paine prajita cu aceeasi ligurita de gem, bine calculata astfel incat sa nu depaseasca vreodata granitele feliei de paine si sa dea pe dinafara. Se imbraca in uniforma speciala de colector si isi petrece peste umeri geanta bleumarin inchis in care urmeaza sa fie sechestrate sentimentele. Apoi isi curata bicicleta de firicele de praf asezate peste noapte pe ghidon si porneste in misiunea sa zilnica.
Traseul debuteaza la periferie. Prima casa de pe strada prevazuta pe ziua de azi pentru control si perchezitie este a Ionestilor. Acestia sunt de regula foarte calmi si prevazatori, nu fac exces nici de politete macar, de frica sa nu fie confundata cu grija excesiva sau dragoste de semeni, doua infractiuni pedepsite sever de legea penala in vigoare.
Detashatul bate politicos la usa. O femeie intre doua varste, imbracata intr-un combinezon de un turcoaz tipator deschide usa, cu un ultim bigudiu atranandu-i din par.
"Buna ziua! Detashat sentimantal nr 47 sunt! Aveti vre-un sentiment de declarat?"
"Buna ziua! Nu domule Detashat! La noi a fost ok aseara, la Popestii de alaturi...insa ...(spuse femeia aplecandu-se spre detashat si coborand tonul vocii, semn ca nu doreste sa fie auzita)...La Popesti am auzit ca s-a intamplat un lucru teribil. O femeie isi chinuia catelul, lasandu-l nemancat de trei zile, iar Irina Popescu, sotia lui Remus a sarit in ajutorul catelului mustrand-o pe stapana. S-au certat... inca Irina ar fi fost chiar vazuta inrosindu-se la fata... de manie! Va dati seama domnule Detashat???"
"Mda...", murmura Detashatul cu un aer circumspect in timp ce isi scarpina urechea cu bratul de la ochelari si bifeaza totul in regula pe fisa familiei Ionescu.
In dreptul casei femiliei Popescu zaboveste mai mult, constantand cu atentie evolutia faptelor, reconstituind intamplarile serii trecute. Dupa ce asculta marturia atat a stapanei catelului cat si a inculpatei Irinei Popescu, acesta duce mana iar spre carnetelul de fise...si incepe sa bifeze cu repeziciune cel putin vreo 13 infractiuni si contraventii comise de ambele femei...aflate clar in culpa.
"Dupa cum s-a putut constaa la fata locului, Domana Irina ati demonstrat grija si afectiune pentru un animal, precupare pentru sanatatea si alimentatia sa, emotii puternice vis-a-vis de felul in care stapana il trateaza, involburare si manie impotriva lipsei de grija, indiferentei si tolerantei...toate sentimente extrem de grave, care vor fi confiscate si penalizate conform legislatiei in vigoare. Amenda....13 milioane lei!"
Stapana cainelui primeste si ea amenda in valoare de numai 1 500 000 pentru demostarea unei atitudini afecte vis-a-vis de acuzatiile care i-au fost aduse seara precedenta de Irina Popescu.

Ziua Detashatului continua astfel in aceeasi maniera: sanctionarea unor sentimente de loialitate intre doua prietene de liceu care si-au luat apararea reciproc in fata unei acuzatii injuste, sanctionare extrem de violenta a doi batrani care si-au expus sentimentele de afectiune reciproca pe o banca din parcul comunitatii in plina zi, la orele 12 si 30 de minute, sanctionarea prin masuri extram de drastice a unui iubitor de muzica care a indraznit sa-si faca publice sentimentele sale vis-avis de o melodie intr-o sedinta comunala. Pe departe cel mai serios sentiment sanctionat a fost declaratia publica de iubire a unui tanar indragostit de fata unor mari functionari in slujba Indiferentei. Ca urmare a unei scrisori continand cuvinte patimase in care tanarul isi declara iubire cu sinceritate, fata adoratiei sale l-a denuntat parintilor pentru grava incalcare de Indiferenta si expunere sincera de trairi emotionale. Tanarul urmeaza a fi judecat peste doua saptamani si supus raspunderii pentru comiterea acestor incidente extrem de neplacute. Atat de puternice au fost sentimentele acestuia, incat detashatului i-a trebuit o geanta speciala, cu captuseala dubla, pentru a le depozita in siguranta pana la Hala Sentimentala unde au fost adunate si bine pazite, pastrate sub supraveghere, pentru siguranta locuitorilor.
Odata depuse sentimentele in Hala, in cutiutze prevazute cu lacat cu cifru special... ziua de lucru a Detashatului sentimental s-a incheiat. Acesta se indreapta incet spre casa pe bicicleta lasand in urma orasul in perfecta stare de siguranta. Nici urma de sentiment uman nu-si va mai face loc in aceasta seara aici. Totul este complet Indiferent, lipsit de sentimente, invulnerabil, impenetrabil, astfel incat Detashatul se poate lauda cu o zi de munca implinita, dusa la bun sfarsit... si se poate retrage in sezlogul din curtea sa cu iarba tunsa minutios pentru o dupa-amiza de binemeritata odihna.
Insa cel ce vegheaza.... este mereu atent....Detashatul nu se poate abtine sa nu se gandeasca la sentimentele care isi pot face loc in inimile oamenilor, odata ce seara ca invalui orasul in intuneric. Se pregateste de culcare mai devreme decat de obicei pentru ca are sentimentul ca maine va avea, din nou, o zi foooarte lunga....

How you look will decide...what you see

Uneori...cele mai frumoase lucruri au fost deja spuse...kam asha:

Stories are painted...In lines on your face
Misunderstandings ...And little mistakes
A chance to start over...Is all that it takes
You know if you do
Your life is a canvas ....The colors are you

You cannot erase them ....The words that were said
Just paint them over ...Inside of your head
All that is needed ...You know you must make
One leap of faith
Everything else will fall into place

Anywhere you'll ever go
Everyone you'll ever know
You may never find it
Everyone you'll ever see
Anyone you choose to be
How you look will decide
How you look will decide what you see

A-Ha - White Canvas

meaningful essance

Life fucks us all eventually...trick is weather to treat it like a whore or like your wife!

things we do for ...fashion

Mi se pare subtil dar in aceasi timp justificabil...
Iata o campanie bazata pe "insight"...and speaking of "sight"...a scapt ieftin...cu cateva zgarieturi...are noroc k nu i-au scos si ochii... :D

loss for words

Uitasem ca mai sunt capabila si sa tac...
De regula vorbesc foarte mult, aberez dar spun si chestii interesante uneori...cei care ma cunosc cu adevarat ma suporta...si stiu sa decojeasca prisosul de cuvinte pentru a intzelege samburele important de adevar...
Ma rog...ideea e ca vorbesc ca sa nu tac uneori...rareori totusi mi s-a intamplat sa ma blochez verbal si fix in fata unor oameni cu care cred ca as avea foarte multe de vorbit!
Este un sentiment foooarte frustrant. Nu reusesc sa calc o anumita granita invizibla care ar putea sa dezlege firul conversatiei...In schimb...numai noduri...un fapt divers, banal...nod...dupa un nod verbal...urmeaza un nod in gat...dupa care, daca mai ramane ceva pe ceaunul inspiratiei, e doar funingine...deci inca putina conversatie...inca un nod...si ma resemnez in sfarsit cu faptul k's dusa...si k poate o sa mearga mai bine a doua oara. Uneori am impresia ca inteleg mai bine necuvintele...limbajul trupului...dar si cuvintele si necuvintele sunt la fel de greu de interpretat ...mai ales cele care de fapt nici nu trebe interpretate (si le analizez prea mult)...cele care le interpretez total aiurea.
Urasc sa nu pot sa ma exprim...ma simt legata...la gura...imi simt corpul privat de o liberate legala...a sa...pe care ar trebui sa o aiba mereu!
Mi sa intamplat doar de 2 ori sa resimt aceasta neputinta foarte intens...si in nici unul din cazuri n-am inteles de ce!
As vrea sa pot sa cunosc oamenii de langa mine prin cuvinte si fapte...pe care eu le declansez ...pe care eu le caut...pe care eu le intzeleg si le interpretez cum trebuie...insa in aceste rare clipe mi-e teama ca nu pot sa fac asta..inghetz...ma tampesc...spun numai prostii...ma transform in copilul ala juvenil si stupid care nu isi mai are nici o justificare la 25 de ani! E un mecanism de auto-aparare..rad ca prosta..ca sa acopar faptul ca ma simt proasta...pentru ca nu pot sa comunic. Ma gandesc ca adoptand atitudinea asta copilareasca, ma va proteja cumva!
E ciudat...dar cred ca totusi comunicarea ar trebui sa se faca in primul rand din suflet...cand nu simt sufletul deschis al unui om...il inchid si eu pe al meu...si refuz sa mai simt ceva real..de aici..interpretari...aiurea!
Kam atat 4 2nite...ca simt ca ma parasesc cuvintele...

nu-mi place fotbalul ...

...dar la asha ceva kiar nu poti sa ramai indiferent ...





Aceasta este The Adidas Fresco pictata de berlinezi de la TBWA in gara Cologne...are 800 de metri patrati si reproduce ...cred ca stim cu totii ce reproduce...mi se pare aproape blasfemic sa scriu numele originalului...Guess not only times are changing...but Gods are changing as well!

Into THE ZONE again

Know how when you're lying down, on a side, the skin around your waist forms an elegant, smooth curve as gravity pulls it down. This might sound weird ...but I love that part of the body! Unfortunately, on my body, I don't get to feel it very often. Maybe I've gotten too fat, or maybe I just can't get the lying down part right...but I seldom feel it...and when I do...I get stupid and happy.I hope it's not a fettish...anywayz...there I admit it...that's one great part of the body...that I love!
I went out last night! Wasn't anything planned...that's why I had real fun! I set out to be happy...of course 2 shots of tequilla, 2 red orange screwdrivers and a Salitos DID help...but I was determined to have fun regardless of bad, stinking music, unexpected unpleasant human encounters ;P...rain, snow...global meltdown...or a next ICE Age!
And I did...
Had good company...good drinks...music became bearable...old clubs that I hadn't been in for ages became instantly familiar...everything was cool...like I usually am not! My head was still spinning when we left the last club, had a cigarette and a spicy conversation with a friend then hopped in a cab and waited for the city to turn into that spinning, silver disco ball that it becomes everytime I'm drunk. Got home, knocked over some things, threw them all over my room and landed in the middle of my huge bed looking into the black, dark, deep ceiling...Something was missing...deep inside I was still dancing, having fun, spinning...but I needed the music...put my player on and fell asleep to the comforting music of some radio station...they could have fed me lots of subliminal crap during those 3-4 hours till mornin...but no...it was all good music..I slept like a baby
...And in the morning I woke up lying on a side with the skin around my waist pulled down by gravity
...Um in THE ZONE again baby!!!!
All u need is a good attitude, a nice place where u feel comfortable and a bit of unplanned fun...a tequilla can't hurt either...;)
So go on...find YOUR ZONE...it's easy...place, song, film, second, smile, bodypart, blogspot, drink...whatever...it's there just waiting for you to acknowledge it :D

Warning: a sad blog !!!

ce frumos e sa stii ......ca poti conta pe cineva, ca ai pe cineva alaturi neconditionat...si oare de ce nu putem pastra dragostea lor intr-o clipa care sa dureze o vesnicie. Oare chiar oamenii dragi noua raman cumva in spirit si dupa ce mor??? Ati simtit vreodat prezenta cuiva...that way?

Always On Your Side - Sheryl Crow

My yesterdays are all boxed up and neatly put away
But every now and then you come to mind
Cause you were always waiting to be picked to play the game
But when your name was called, you found a place to hide
When you knew that I was always on your side

Well everything was easy then, so sweet and innocent
my demons and my angels reappeared
Leavin' only traces of the man you thought I'd be
Too afraid to hear the words i always fear
leaving you with only questions all these years

Is there someplace far away, someplace where all is clear
Easy to start over with the ones you hold so dear
Or are you left to wander, all alone, eternally
This isn't how it's really meant to be
No it isn't how it's really meant to be

Well they say that love is in the air, but never is it clear,
How to pull it close and make it stay
Butterflies are free to fly, and so they fly away
And I'm left to carry on and wonder why
Even through it all, I'm always on your side

No use crying over spilled milk...

Mda...daca vreti sa stiti cat sunt de proasta...eu nu m-am prins din printu' asta de ce laptele te face mai puternic...noroc cu directorul nostru creativ care m-a elucidat:
..."pentru ca nu se sparge paharul ";)

Acum...intrebarea mea incuietoare (adresata in special tuturor colegilor de Master...care "stie " si "care este")...este
GOT MILK???
K dc nu e de nashpa frate..vi se vor sparge toate paharele ;)

Orson...knows!

No Tomorrow
(lyrics Jason Pebworth)

Let's go to a rave,
And behave like we're trippin'
Simply 'cause we're so in love.

Funny hats, shiny pants-
All we need for some romance,
Go get dolled-up
And I'll pick you up.

There's no line for you and me
'Cause tonight we're V.I.P.
(I know somebody at the door).

I see that twinkle in your eye,
You shake that ass and I just die,
Let's check our coats and move out to the floor.

When I'm dancing with you
Tomorrow doesn't matter.
Turn that music up
'Till the windows start to shatter
'Cause you're the only one who can get me on my feet.
And I can't even dance.

Just look at me, Silly Me,
I'm as happy as can be-
I got a girl who thinks I rock.
And tomorrow there's no school,
So lets go drink some more Red Bull,
And not get home 'till about 6:00.

When I'm dancing with you
Tomorrow doesn't matter.
Turn that music up
'Till the windows start to shatter
'Cause you're the only one who can get me on my feet.
And I can't even dance.

Everybody here is staring
At the outfit that you're wearing-
(I) Love it when they check you out.
Cover's only twenty bucks,
And even if the dj sucks
It's time to turn this mutha out!

When we're together
There's no tomorrow,
No Tomorrow.
When we're together
There's no one in the world
but you and me.
Just you and me.
You and me.

n-am timp sa am timp

Uneori stau sa ma gandesc cate lucruri as face daca as avea timp...
N-am timp sa

• ma duc la cinemateca
• sa termin Libelula de Martin Page
• sa-i faca o vizita bunica-mii
• sa ma reapauc de pictat
• sa merg la inot
• sa-mi vizitez prietenii care s-au casatorit deja
• sa merg la cumparaturi (aici e vorba de timpul ala - clisheu american unde "time is money")
• sa zambesc
• sa slabesc
• sa -mi fac ordine in dulap
• sa invat Photoshop
  
• sa ma joc cu Berli
• sa-o scot pe Kiki pe afara
• sa postez pe blog
• ....and the list could go on...

Dar si cand am timp...nu stiu niciodata ce sa fac...asha ca o "ard aiurea"...
Mi-am scris lista asta k poate asha o sa-mi mai aduc aminte...

si la altii ploua...

...dar parca mai frumos!


Check out the latest blog on my blogroll...

hand made clothes...

...and shoes


http://www.entropy.go.ro/

Horatiu despre Malaele

Alcatuirea mea cea condamnata

sa-ncapa in "A FOST ODATA"

...de cand ma chinuiam si iata ca am reusit s-o cumpar !
Acelasi stil inconfundabil care face tot ce misca pe scena de teatru sa graviteze in jurul lui, acelasi umor cand auto-ironic, cand sarcastic...cand foooarte subtil...cand simplist...chiar minimalist...dar mereu "Malaelic"...aceeasi voce unica de artist...si cand zic artist nu ma refer numai la teatru, la carte sau desene, schite si caricaturi...ci la existenta sa curata si sincera si la felul in care priveste lumea!
Horatiu despre Malaele este o carte a omului despre artist...a cetateanului de rand despre actor...a copilului despre adult...O carte despre carnete de note si diplome scolare, despre "copilaria- cadoul pe care ni-l face Viata pentru ce vom avea de indurat", chiuluri la desen (culmea!), teatru, turnee, tari straine...despre "maioneza crepusculara, sangerie, prevestitoare care se lasa inexplicabil peste orasul Santiago", despre tango- "o muzica dincolo de pasiunea vietii si statornicia lucrurilor, ceva dureros si tainic, parfum al amintirii".
Ceea ce imi mie place cel mai mult la ea este ca, desi se vrea o carte despre H.M., ea este de fapt despre toti oamenii din jurul lui, datorita carora un simplu Horatiu a ajuns sa fie un mare Malaele.

Oameni ca mari actori ai scenei de teatru:

• George Constantin- "mare si impunator"
• George Dinica - "o binecuvantare sa-ti vorbeasca, o binefacere sa te injure",
• Tamara Buciuceanu -"frumoasa cat s-a putut, imprevizibila ca ziua de maine, dansanta si topaitoare cand cei de varsta ei s-au vandut demult resemnarii"

...pana la persoane precum

• sotia sa - "fara de care viata ar fi fost mai marunta si inutila"
• fratele sau -"somer mediocu si reparator de oameni"
• sau copii sai- "pretul eternitatii".

Don't get me wrong...nu e un acceptance speech pentru un viitor Oscar, ci pur si simplu o oglinda sincera a gandurilor lui Malaele vis-a-vis de acesti oameni, felul in care ii priveste el...Omul Recunoscator fiecaruia din acesti Mari Oameni. Si fiecaruia ii face "o reverenta grafica" si un portret literar de exceptie.
Malaele nu este un om de exceptie...ci "omul-exceptie" ... care a ajuns la concluzia ca "modestia trebuie sa aiba si ea orgoliul ei"! Pentru mine, aceasta carte nu este decat confirmarea faptului ca are de ce sa fie ..."modest"!

Obosita'n balarii

Ofta moartea:

" C'est la vie "

am fost la tzara si am gatit cu Bunica

desi nu in aceasta ordine...la tzara sta intr-adevar una din bunicile mele...dar nu cu ea am gatit ci cu Untdelemn de la Bunica...Din mai multe motive...
Pt ca am o teama destul de mare de uleiul incins..si am vrut s-o vindec...
Pentru ca am o indiferentza totala si o ignoranta in proportie de 80% cand e vorba de procesul gatitului... si am vrut sa invat sa gatesc ceva (am facut snitele si dovlecei pane ;)
...and last but not least...for professional reasons...pentru ca trebuie sa fac reclama la ulei si am vrut sa patrund tainele produsului!
La tzara...alta poveste...mult aer curat, flori, linishte....bunicii mei pe care ii vreau sanatosi cat se poate de mult si binecunoscutul hamac...all in all ...a quiet week-end cu multe motive de reflectare si meditatie si calatorii de auto-cunoastere ;)
Le-am terminat cu bine...de vreme ce azi e luni, e frumos afara si eu sunt la serviciu, compeltandu-mi un nou post de blog. Things are back 2 normal...as normal as they'll ever get... I guess

Iata o poza care imi poate descrie week-endul: frumusete pura...pe alocuri spini

culorile se plictiseau...

Culorile...Culorile se plictiseau...S-au saturat sa stea cuminti in camarutele lor bine delimitate din cutie si au iesit afara la joaca... Verdele, tanar, increzator si entuziast s-a urcat in copac si s-a raspandit pe fiecare frunza...in tonalitati...dand muzicalitate naturii. Galbenul foarte jucaus si pus pe shotii a ocupat rapid o pata din soare dar la stransa concurenta cu Rosul care vroia si el sa se joace tot acolo...din lupta lor copilareasca a tzashnit Portocaliul. Acesta s-a indepartat de soare, satul de galceava celor doi, cautandu-si un loc de refugiu. Norocul unei portocale care se scalda in razele soarelui in apropiere!!!
Albastrul, relaxat si pasnic s-a hotarat sa se descreteasca, fiind un pic amortit de atata stat in cutie... asa ca s-a intins cat era de mare peste un lac imens. Problema e ca spre orizont lacul se intalnea cu cerul asha ca, fara sa vrea, Albastru a inceput sa se prelinga si pe vazduh, impregandu-se curat printre nori unde deja sarise albul dolofan si pufos sperand sa poata gasi ceva de mancare. Putin suparat ca nu are nimeni nevoie de el si nu-l baga in seama, Griul s-a strecurat si el printre nori incercand sa-l supere pe Alb, care s-a inchis la culoare si a inceput sa planga. Ploaia de lacrimi a dat nastere unei explozii de culori intr-un desert demult uitat de podoaba norilor. Vesle si zburdalnice micile culori s-au asezat pe petalele florilor abia inflorite si au inceput sa faca galagie. Sunete vesele si raset de copii au umplut campul!
Deranjat de atat zgomot si agitatie Negrul, suparat si botos ca intotdeauna, s-a intins peste tot trimitzand toate culorile la culcare...
"S-a facut noapte" le shopti el...inchizand capacul cutiei de culori si strecurandu-se misterios afara. Numai el stie sa descifreze tainele noptii...
Culorile obosite au adormit incet, una cate una, odihnindu-se pentru o noua zi...

"uikend"...cu iz de occident

A venit! E aici! Cat il asteptam!!!...Dar acum ca a venit, nu prea stiu ce sa fac cu el!
Week-end-ul e un fenomen complex! In primul rand ca nu mai e demult un fenomen autentic...dupa cum sugereaza si numele imprumutat. Noi nu aveam unul asha cuprinzator..."safarsit de saptamana" suna oricum putin pesimist si e foarte lung. Week-end e ceva mai vesel si mai scurt! Am vazut lume care o data cu termenul "americanesc" a imprumutat si obiceiuri occidentale...mersul la mall...fiind unul dintre ele...Ohhh cat "ador" eu mersul la mall... tre sa mergi doar pana akolo...asta e evenimentu' in sine..nu conteaza daca ai ceva de facut acolo sau nu...In uikend: sambata la mall...duminica la biserica...e un ritual deja!
Ce mai poti face? Sa mergi in parc...la un film...poate o piesa de teatru ...pe seara club ...daca chiar ai chef de aventura. La mine in ultimul timp aventura nu a avut loc in cluburi atat cat in afara lor...incercand sa gasim unul deschis, cu muzica decenta si mai putin de 3 oameni pe metru patrat. Ultima oara cand am plecat fara sa rezervam masa dinainte, acest tip de aventura m-a deprimat rau de tot. Asa ca am devenit mai precauta si rezervata cu uikendurile mele! Am inceput sa le pastrez asha doar pentru mine... sa tin la ele cu egoism si sa nu le mai impart cu nimeni sau pe niciunde. Nu cred ca e bine...nu-mi doresc sa incep o relatie cu pijamaua ca ;P...desi se pare k spre asta ma indrept (daca tot sunt o refulata a societatii ca sa citez un anonim ;).
Oare ce o face occidentul in uikend? Cum sa fac sa ma conformez si sa am si eu un uikend modern si integrat in standarde? Uite o idee buna...desi nu cred k la standarde...e acest Stimultan pe 3 nivele... dar e de abia peste un uikend.
Pana una alta ma duc sa invat ca cica se lasa cu sesiune la Master...Master...alt obicei occidental...dar asta e alta discutie...

detasharea....comoditate sau nesimtire???

Dintotdeuna am avut o mare problema...care se pare ca se agraveaza cu timpul...mi se reprosheaza ca sunt foarte sensibila...ca analizez totul, aiu lucrurile prea in serios si dau lucrurilor o mai mare semnificatie decat cea reala...ca ma implic prea tare si ma afecteaza prea multe lucruri triviale!!!
Mda...foarte adevarat...si fals...in acelasi timp!
Eu nu prea pricep care e procesul de selectie...care sunt criteriile...cum ajungi sa evaluezi corect...daca un lucru, persona, intamplare, etc...merita sa-ti ajunga la suflet sau nu?? Cum evaluezi daca in ceea ce faci tu zilnic merita sa pui suflet sau nu? Cum dracu traiesti fara sa pui suflet?
Ma fascineaza fenomenul asta al detasharii! Being "cool"...asha un calm de nepatruns...sociabil...dar nu excesiv...amabil.. dar nu saritor...atat cat sa-mi fie comod...cat sa nu ma deranjez prea tare...k deh..eu sunt chill...eu sunt cool...eu n-am probleme...doar altii mi le fac...eu nu vorbesc despre problemele mele...cose that's so fucking booring man! Nu frate...eu vorbesc despre muzici coool, oameni mishto, filme faine, cluburi in voga, freze k lumea, tzoale ultra hip (eventual la reduceri ;), spun bancuri, spun faze tari...si din cand in cand mai amintesc si de luzeri..d'astia kare ne nerveaza... kare's greoi frate...d'ashtia kare kiar isi fac griji mancatzash!...cu probleme existentiale d'astea minore... fleacuri...F uncool!...Vbim de ei ca nishte mushte care ne deranjeaza...cu bazzaitul lor monoton si anost! In lumea noastra totul e cool frate...n-avem nevoie de complicatii si de complicomplexati dintrashtia!!!
Da...e mishto sa fii asha...e kiar cool!
Dar eu nu pot!
Pe bune...am facut exercitii in acest sens...m-am chinuit sa adopt o atitudine din aia indiferenta si o expresie neutra a fetei...dar se vede totul pe fata mea ...se vede cand sunt deranjata...cand ma enervez...cand ma simt jignita...si kiar si cand sunt vesela...Daca ar fi sa ma analizez mai bine...sunt kiar opusul lui cool...Deci nu sunt COOl frate! Sunt eu, greoaie. cu probleme....pe care recunosc ca deseori mi le fac singura...dar din moment ce sunt akolo...am pretentzia sa-mi fie respectate...sunt tot felu de chextii, care mai de care mai atragatoare si respingatoare...sunt cicalitoare, scriu mult, ma enervez repede, ma entuziasmez si mai rpd...sunt o albina cretina...sau divina...hehe...sa nu exageram...
Ideea e k nu pot sa fiu cool frate...
Asha k oameni cool across the world...my hats off 2 u....sunteti tot ceea ce nu vreau eu sa fiu...pentru ca de azi incolo nici nu mai incerc aceasta detashare falsa...Nu ma caracterizeaza...nu stiu de ce sunt altii asha...si probabil ca e cel mai bine sa fi asha...din punct de vedere social e un avantaj evident..dar nu pot...Deci...kam asta ar fi

Signing out
- zis totally unCOOL me :D

banc misogin..dar F TARE FRATE!

Dupa nunta, tinara si proaspata nevasta ii spune sotului:
- Uite cum o sa facem pe plan sexual de acum inainte: Daca seara cand vii acasa si vezi ca imi este parul ordonat atunci nu vreau sa fac sex cu tine, daca parul imi este putin dezordonat atunci poate vreau sau poate nu vreau sa fac sex cu tine, iar daca parul meu arata complet dezordonat si "sifonat" atunci sigur ca vreau sa fac sex cu tine.
- Bine draga mea, zice sotul, hai sa-ti spun cum vad eu acum situatia asta: Seara cand vin eu acasa beau bere. Daca beau numai o bere inseamna ca nu vreau sa fac sex cu tine, daca beau doua beri inseamna ca ori vreau sa fac sex cu tine ori nu... daca beau trei sau mai multe beri, fi sigura ca ma doare in p#*@ de freza ta!!!

cat pot sa fiu de copil?!

Poate ca e de la nori si ploaie
...poate ca e de la certurile matinale interminabile cu mama
...poate ca tine de faptul ca am 25 de ani si nu simt deloc ca viata mea de abia incepe
...nu stiu exact de ce...
...dar astazi pentru mine e o zi trista! Imi pare rau ca nu pot sa ma tin de manualul de auto bine-dispunere pe care l-am postat ieri, dar ma simt prost...ma simt aiurea...si cand ma simt aiurea ...am impresia ca toti din jurul meu se simt la fel...ii simt reci...distanti...ca si cum nu ar vrea sa-mi stea in preajma...
Ca un ecou al unor timpuri apuse...ma strafulgera din cand in cand amintirea zilei de 1 iunie de altadata. Atunci cand inca mi se spunea LA MULTI ANI! Astazi nu mi-a zis decat o singura prietena...poate in gluma...poate pentru ca ma cunoaste mai bine...De fapt nici eu nu-mi dau foarte bine seama daca ma mai cunosc. Sunt prinsa intre lumi...as vrea sa ma bucur inca de beneficiile copilariei, de inocenta, curajul si sinceritatea acelei varste...dar lumea in care traiesc ma oblliga uneori sa mint...sa ma ascund...sa ma feresc...sa-mi fie frica....Oare asta inseamna maturizare?
Pana nu demult eram fericita sa ma bucur de statutul unui om matur..dar imi lipsesc multe elemente palpabile pentru a atinge maturitatea...casa mea....masina proprie...independenta financiara totala...Oare asta inseamna maturitate?
Ca sa nu spun ca inca mai cred in oameni sinceri, in altruism si prietenie...Oare asta inseamna ca sunt imatura?
Cu dragostea nu stiu insa...s-ar putea sa nu mai cred in ea..cel putin nu in sentimentul ala pur de odinioara...si nu in cavalerul pe cal alb...care sa-mi salveze notiunea de romantism...Oare asta inseamna maturitate?